Este ceva vreme de cand am inceput acest articol si cumva am asteptat o iesire la liman, care a venit acum putin timp, chiar mai devreme decat m-as fi asteptat initial.

Vreau sa va vorbesc astazi despre problemele si sensibilitatile Alexiei cand vine vorba de piele, probleme aparute pe la 2-3 luni si care s-au atenuat abia acum in apropiere de implinirea varstei de doi ani.

Asadar, incep cu inceputul ca sa nu omit nici un detaliu si daca cumva imi scapa ceva, va rog sa-mi scrieti si voi reveni cu completari.

Totul a inceput undeva dupa implinirea a doua luni de viata ale Alexiei… eu tot spun ca a pornit de la ceva legat de vaccin, insa nu sunt sigura… si daca va intrebati de ce spun asta? Pentru ca au inceput sa ii apara pete rosii pe corp dupa baie abia dupa 2 luni, in conditiile in care o spalam cu acelasi produs pe care l-am folosit de la inceput, dar pana pe la doua luni nu au fost probleme si apoi deodata ceva s-a schimbat. Alexia se inrosea efectiv pe tot corpul dupa ce foloseam acea sare de baie, din ingrediente naturale, de altfel.

Au mai urmat cateva zile in care s-a intmplat acelasi lucru si am decis sa o spalam doar cu apa simpla si atunci totul a fost bine. Ne-am gandit ca producatorul a schimbat ceva in compozitie sau a fost un lot cu probleme, nu intelegeam ce s-a schimbat peste noapte si unde este problema… pentru ca apoi, la 4 luni, cand a avut loc baita de a doua zi dupa botez, sa ii apara din nou acele pete rosii, dupa ce in apa pusesem cateva picaturi de lapte.

Atunci totul a capatat sens pentru noi si cand am citit din nou lista de ingrediente de pe produsul cu care o spalam si pe langa uleiurile din compozitie, figura si zerul, ne-am dat seama ca probabil are o sensibilitate pentru vreo componenta din lapte.

Foarte interesant a fost faptul ca eu am mancat mereu lactate si era exclusiv alaptata, dar asta nu o afecta, ci doar contactul direct cu pielea sau ingerarea directa de alimente (am observat mai tarziu cand am inceput diversificarea si i-am dat branza proaspata de vaci).

Din acel moment au inceput vizite la pediatru tot mai des, intrebari fara raspuns, griji multe si frustrari. Am inteles atunci ca analizele nu prea ajutau la acel moment, asa ca am decis impreuna cu pediatrul sa mai asteptam si sa incercam sa evitam lactatele o perioada.

Dupa ce a inceput sa guste si ea cate ceva, era mult mai rau ca inainte, ii apareau mereu chestii pe corp si in cateva cazuri au aratau deranjant si ingrijorator. Problema era ca la inceput nu se intampla doar la produsele ce contineau urme de lapte, ci si la altele… si efectiv mi-era frica sa-i mai dau ceva sa manance.

O vreme am evitat tot ce continea lapte, dar posibilitatile de a-i oferi mancare erau destul de limitate, mai ales ca la inceput si oul era o problema si totul mi se parea atat de greu. Cu timpul insa, a inceput sa accepte mai multe alimente si sa mai scape din sensibilitati.

Undeva dupa varsta de un an am ajuns si la medicul alergolog, care ne-a spus ca nu are sens sa ne recomande analize de 1500 lei si ca din ce ii povestesc banuieste ce are si va incerca sa gaseasca o solutie. Chiar in ziua aceea i-a facut cateva teste pe piele Alexiei si intr-adevar s-a dovedit ca era sensibila la doua componente din lapte: alfalactoalbumina si betalactoglobulina. Totul s-a desfasurat rapid, in maxim 20 minute cu tot cu asteptarea rezultatelor.

Din acel moment am urmat o schema sa spun asa, de reintroducere treptata a laptelui in diferite forme si in cantitati mici. Practic, aceste doua componente erau ok daca erau tratate termic, asta insemnand ca daca ii dadeam lapte in preparate, ar fi trebuit sa fie ok, lucru pe care l-am observat si eu cu putin timp inainte sa ajungem la alergologie, cand i-am mai oferit vafe sau pancakes si s-a comportat ok.

Usor a inceput sa fie tot mai bine si totul a culminat cu vacanta noastra la mare de la inceputul lui august, cand efectiv a vrut sa manance iaurt la micul dejun, cascaval sau telemea, pizza si efectiv nu i-am putut spune nu… iar surpriza a fost una de proportii si tare placuta cand am observat ca a mancat si totul a fost bine.

Nu va inchipuiti ca a mancat cantitati mari, ea mereu a fost certata cu solidele, inca este alaptata… dar vorba sotului meu, inainte si cand se uita la o cana cu lapte se umplea de pete rosii, iar acum cand a inghitit efectiv ceva, totul a fost bine. Nu ne-a venit sa credem!

Dupa ce ne-am intors din vacanta a mancat pana si bulgur cu lapte in stare simpla si nu a avut absolut nimic… acesta a fost pentru mine ca un test final si sunt mega fericita ca in sfarsit totul o ia in directia normala si vom scapa de probleme.

Daca nu ati avut copii cu astfel de probleme, cum a fost si la noi primul copil, nu va puteti inchipui cat de frustrant este sa nu ai foarte multe variante de oferit la masa, sa trebuiasca sa eviti tot felul de alimente si cat de greu este sa o scoti la capat cu o piele atat de sensibila si uscata cum era pielea ei dupa astfel de episoade.

Mare noroc am avut cu gama Lipikar de la Roche-Posay toata perioada aceasta! Ne este alaturi de la inceput si efectiv ne-a scapat de momentele dificile prin care trecea pielea sensibila a Alexiei cand ii apareau aceste pete pe corp. Piele uscata, sensibila si iritata, mancarimi… pe toate le avea Alexia si toate au trecut mai usor pentru ca aveam o rutina de ingrijire bine pusa la punct.

Pentru baie foloseam crema de dus Lipikar Syndet AP+, potrivita exact pentru acest tip de piele predispusa la atopie sau piele sensibila si foarte uscata, iar pe timpul zilei foloseam balsamul relipidant Lipikar Baume AP+, crema anti-iritatii si anti-prurit.

Foarte mult a ajutat crema asta hidratanta si foarte repede se calma pielea ei si scapa de senzatia de scarpinat continuu. De mica i-a placut sa faca orice fac eu… sa ma imite ba la pieptanat parul, desi nu avea decat cateva fire, ba sa se joace cu fardurile, mi-a distrus si cateva rujuri, e mare fan pantofi si mi-a purtat absolut toti pantofii cu toc prin casa… nu mai spun de crema, adora sa se dea pe corp si o foloseste singura de mult timp.

Daca vreodata nu gaseste tubul, vine si imi spune: “mama, buba, uf uf” si gesticuleaza cum se da cu crema. E tare comica faza, dar nu stiu cat farmec are povestita, asa ca voi reveni probabil pe stories cu un video.

Cam aceasta a fost experienta noastra legata de sensibilizarea partiala a Alexiei la componente din lapte si alte alimente. Ma bucur atat de mult ca a fost ceva temporar, pentru ca acum un an si ceva ma gandeam chiar ca ar trebui sa traiasca cu ele mereu si eram putin panicata, desi majoritatea medicilor mi-au spus ca cel mai probabil vor disparea in jurul varstei de 2-3 ani.

Chiar astazi a implinit un an si unsprezece luni si a mancat lactate, continui sa ii ofer, dar incerc sa nu exagerez inca cu cantitatile… cat despre rutina de ingrijire a pielii, ramane in continuare la ordinea zilei si daca ar fi sa recomand produsele acestea cuiva care este in situatia noastra, nu as sta nici o clipa pe ganduri!

Imi propun sa scriu mai des pe blog de acum, asa ca fiti pe aproape, revin cat de repede cu un nou articol! Zi frumoasa va doresc!