Category: Mama de doi

Ce contine bagajul de vacanta cu doi copii mici

Acum ca soarele s-a mai domolit putin, drumurile catre munte vor si mai pline de turisti, iar cele inspre mare mai putin aglomerate. Luna trecuta, cand ne-am facut noi vacanta, mare si munte combinat, am prins aglomeratia de pe lume pe drumurile patriei. Acesta a fost cel mai suparator lucru, in rest vacanta a fost una reusita!

M-am gandit sa scriu acest articol despre bagajul de vacanta cu doi copii mici, plus detalii despre locatia unde ne-am petrecut vacanta la mare, din moment ce am primit foarte multe cereri in acest sens pe contul meu de Instagram.

In legatura cu bagajul… desi am fost patru persoane, am fost mult mai organizata fata de prima vacanta in patru de anul trecut in Grecia. Trebuia sa am in vedere ca locul e usor “izolat” si trebuia sa fiu pregatita pentru orice prim ajutor in vreo cauza medicala, asa ca trusa medicala continea antitermice si antiinflamatoare, antihistaminice si siropuri de tuse, medicamente pentru raul de miscare, calciu si magneziu, plasturi, fasa, medicamente pentru alergii, creme si geluri pentru arsuri sau pentru tot felul de taieturi si lovituri, protectie impotriva tantarilor si a altor tipuri de insecte. Au si ei un oficiu medical, plus o pista de aterizare pentru elicopterul smurd la nevoie (in toti anii de cand mergem, o singura data am vazut elicopterul aterizand la Portita).

Urmatorul lucru ca importanta de pe lista mea: produsele pentru protectie solara, care sunt nelipsite si acum in septembrie, cand razele soarelui nu mai sunt la fel de puternice, insa destul de nocive si daca stau bine sa ma gandesc, ar trebui sa fie prezente in rutina zilnica pe tot parcursul anului, intr-o mai mare sau mai mica masura. Folosim produsele La Roche-Posay de cativa ani, dar gama Anthelios pentru protectie solara imi era singura dintre ele necunoscuta pana acum. Personal, m-am indragostit mai ales de plasturii UV, care odata aplicati si scanati cu aplicatia My UV Patch ne-au indicat nivelul de radiatii si ne-au oferit recomandari pe timpul expunerii la soare, oferind informatii legate de ten sau metoda indicata de protectie solara. Foarte tare mi s-a parut chestia asta, iar copiilor stiti foarte bine cat le plac plasturii, stickerele, bulinele si orice se lipeste de ei, asa ca au fost mega incantati si mandri de inimioara lor albastra!

Pentru Mihai si Alexia am folosit crema cu factor de protectie 50, iar pentru noi adultii am avut 2 spray-uri cu spf 50, unul pentru fata si unul pentru corp. Acum ceva timp am invatat cum se calculeaza durata de protectie a unei creme in functie de tipul de piele si gradul de protectie al produsului, cu toate acestea am ales sa aplic produsul mai des, in special pe copii, care s-au balacit in apa marii aproape tot timpul petrecut pe plaja. Produsele ne-au insotit si-n afara vacantei, la fiecare sfarsit de weekend petrecut la munte, pentru sa nu aveti impresia ca la munte, dat fiindca se simte mai racoare, nu aveti nevoie de protectie. E o mare prostie sa credeti asta si va veti “trezi” cu pielea arsa de soare in doar cateva ore.

La fel de esentiale in bagajul nostru au fost costumele de baie si palariile cu factor de protectie, papucii de apa si de plaja sau esarfele. La acestea am adaugat destul de multe jucarii pentru plaja, dar aici au ajutat si copiii (avand fiecare rucsacul lui), carti pentru somnul de seara si pentru drum… saltele, mingi si colaci gonflabili, plus jucarioarele preferate pentru drum. Sa nu uitam de haine, pe acestea le-am organizat direct de acasa pe zile gandindu-ma la temperaturi, la locatie si activitati (am fost si la mare si la munte), dar avand in vedere si faptul ca am stat mai mult de o saptamana si trebuia sa avem destule haine cu noi.

Cred ca asta a fost tot legat de bagaj, in afara de niste gustari pentru drum si apa, nu am mai avut mare lucru cu noi, insa tot au fost vreo 3 genti mari si alte chestii marunte, destul de greu de transportat cu 2 copii mici. Norocul nostru a fost ca am mers cu masina pana pe pontonul unde ne-am imbarcat in vaporas pentru Gura Portitei de la Jurilovca, iar sotul meu s-a ocupat de transferat bagajele cat noi am stat cuminti prin zona. La destinatie am facut la fel, pur si simplu ajungi pe nisip, in fata receptiei. Tot el le-a dat jos si apoi le-a dus in camera. Partea buna la Gura Portitei este ca fiind asa de intim si putina lume cazata, nu stai cu stres ca fuge cineva cu bagajele tale, noi avand si camera foto, obiective, trepied, chestii de genul, mai de valoare pe care le-am lasat efectiv pe jos pana ne-am organizat… iar pe plaja la fel; ne duceam bagajele dimineata din camera la vreo 20-30m si le lasam acolo toata ziua, adica si cand mergeam la masa, si cand culcam copiii in camera la pranz. Le gaseam nemiscate cand ne intorceam de fiecare data, nimeni nu avea grija nimanui, este absolut safe.

Si acum sa va povestesc putin despre locul de cazare in sine, mai ales ca starnit atatea reactii pozitive pe contul meu de Instagram! Pai… nu este prima oara cand ne facem vacanta aici, dar e prima data cand mergem in patru, ultima data am fost cand Mihai avea un an si ne-a lipsit atat de mult! Locul este absolut superb si rupt de realitatea cotodiana, aici efectiv te relaxezi total si intri in atmosfera de vacanta. Noi ne simtim de fiecare data excelent, pentru ca totul este bine inchegat, toate sunt aproape una de alta si atmosfera foarte intima si placuta!

De ce spun ca te relaxezi? Gura Portitei este un sat de vacanta situat pe o fasie de pamant intre Marea Neagra si lacul Golovita din Delta Dunarii si face parte din Rezervatia biosferei Delta Dunarii, asadar daca vii aici, ai si mare, si delta. Este incredibil de frumos, de salbatic si de liber. Singurul administrator care se ocupa de zona are un restaurant si unitati de cazare cu numar limitat de locuri, astfel ca plaja amenajata nu este niciodata plina, este respirabil si decent. Pe plajele care se continua, lumea mai vine cu cortul.

Ca si modalitate de cazare cea mai accesibila, aveti casute pe plaja, gen camping cu unitati sanitare pe plaja… noi nu am stat niciodata, dar cred ca e placut pentru cei fara copii mai ales. O singura data am stat la vila Egreta si nu am fost foarte incantati, dar asta s-a intamplat acum multi ani si de atunci ei au renovat tot complexul. In urmatorul an am stat la Delfinul si apoi toate datile urmatoare am stat cazati in vila cu receptia complexului, numita Scoica. Aici gasiti camere mari, spatioase, aerisite, cu vedere spre lac, sau spre mare, dotate cu AC si plase impotriva tantarilor, care sunt intr-adevar o problema cand se lasa seara.

Ca alternativa la vilele de pe plaja, mai aveti casele de pe insula, situate peste pod de receptie, pe o mica insulita de pe lacul Golovita, se poate observa in pozele mele de pe Instagram. Este foarte interesant aici, dar fiind mai paranoia cu serpii si alte vietuitoare acvatice, care mai urca din lac (inofensive de altfel), am zis pas de fiecare data. Ah, sa nu uit… mai sunt niste case pescaresti pe plaja, unde mi-as dori sa stau pe viitor, putin mai izolate decat restul, cu terasa in fata, situate fix pe plaja. Camerele sunt mai mici aici de la Scoica, dar au si ele baie in camera. Singurul aspect neplacut in complex, avand in vedere cat costa cazarea (aveti tarifele pe site-ul lor), baile toate au dus fara pereti, nici macar cadita jos si apa se imprastie pe jos peste tot in baie, e putin enervant aspectul acesta si aici ar putea sa mai lucreze.

Trecand mai departe, anul acesta au introdus un sistem de pensiune completa cumva obligatoriu, adica aveai un meniu din care puteai alege la o masa ce doreai sa mananci, dar meniul a la carte includea si alte variante mai faine. Noi am avut pentru prima data un sejur de 7 nopti la Gura Portitei, asa ca am platit pensiune completa si la fata locului am ales pentru prima parte oferta lor, urmand ca de la jumatate sa ne modificam cardul in albastru, adica in contul sumei ramase sa comandam a la carte si sa platim diferenta la final.

Ca tot mi-am amintit, pe site veti gasi doar sejururi de 3 sau 4 nopti… un alt aspect neplacut, preturile sunt diferite, asa ca noi am platit un pret mai mic si unul mai mare, in functie de sejur si de perioada (au promis ca vor lucra la acest aspect). Legat de masa, peste din plin, preturi marisoare, dar noi suntem deja obisnuiti de atatia ani de cand venim aici, iar in momentul cand am schimbat cardul din pensiune completa la liber, depaseam mereu bugetul propus de ei.

Pensiunea completa include doar mancare, fara bauturi, si nu contine pizza de exemplu, care e o varianta preferata de copii in special… asa ca noi in a doua parte a sejurului am comandat pizza destul de des, ne-am luat scoici, rapane sau peste care nu se regasea in meniul pensiunii complete… asta ca pont pentru cei care vor sa se incadreze intr-un buget, nu ai cum sa o faci daca te abati de la pensiunea completa.

Locul de joaca pentru copii e destul de bine amenajat: tiroliana, trambulina, tobogane, balansoare, leagane si in apropiere se gaseste si piscina si barul de pe plaja, cu muzica faina, care se aude doar in apropiere si nu rasuna in toata statiunea, ca in alte locuri de pe litoralul romanesc… asta apropo de amintirile mele legate de Costinesti acum multi ani, cand eram tineri si mi-am jurat ca n-o sa mai calc pe acolo in veci! Din pacate asta e situatia pe tot litoralul: o mare de oameni, vanzatori ambulanti, mizerie multa, muzica mai buna sau mai proasta care iti sparge timpanele si pot continua. In schimb aici veti gasi un loc desprins de realitatea romaneasca, un loc linistit si placut, in care vom reveni cu siguranta mult timp de acum incolo. Plimbarile zilnice cu barca sau hidrobicicleta sunt incluse in sejur, plus alte activitati disponibile in complex, la fel si accesul in statiune cu vaporasul pus la dispozitie de ei dupa un anumit program orar… gasiti toate informatiile pe site.

La intoarcere spre casa, ne-am cazat o noapte in Constanta ca sa mergem la Acvariu si la Delfinariu. Ne-am plimbat pe faleza din zona Cazinoului, am vazut si animalele din microrezervatie dupa ce s-a terminat reprezentatia cu delfini. Mihai a fost cel mai interesat de toate chestiile, probabil si pentru ca era cel mai mare. Tuturor le-au placut animalele, bineinteles, dar Alexia e inca la varsta cand se plictiseste repede si oriunde vedea vreun parc pentru copii, alerga.

Am trecut apoi prin zona Brasovului si ne-am cazat la Bran, cel mai mult ca sa vedem Dino Parc. Am vizitat la prima ora castelul Bran, pe care il mai vazusem de altfel, dar sa stiti ca nu e o alegere chiar inspirata pentru ei la varsta asta si am pornit apoi spre Rasnov, la 10km. Cetatea Rasnov a fost ok pentru o plimbare, iar Dino Parc le-a placut intr-adevar. Au locuri de joaca, dinozauri de tot soiul si multe activitati si chestii interesante. Merita sa mergeti, va recomand si in zile mai calduroase, pentru ca fiind in padure, e chiar racoare si bine.

Cam atat despre vacanta noastra in patru si despre bagajul pe care l-am avut cu noi. Daca mai aveti intrebari si nu m-am gandit la ceva ce era important, va rog sa imi scrieti si va raspund cu mare drag! Pana una alta, ma gasiti pe Instagram in fiecare zi, si mai ales pe stories. Weekend minunat va doresc!

Povestea alergiilor Alexiei si rutina zilnica Lipikar La Roche-Posay

Este ceva vreme de cand am inceput acest articol si cumva am asteptat o iesire la liman, care a venit acum putin timp, chiar mai devreme decat m-as fi asteptat initial.

Vreau sa va vorbesc astazi despre problemele si sensibilitatile Alexiei cand vine vorba de piele, probleme aparute pe la 2-3 luni si care s-au atenuat abia acum in apropiere de implinirea varstei de doi ani.

Asadar, incep cu inceputul ca sa nu omit nici un detaliu si daca cumva imi scapa ceva, va rog sa-mi scrieti si voi reveni cu completari.

Totul a inceput undeva dupa implinirea a doua luni de viata ale Alexiei… eu tot spun ca a pornit de la ceva legat de vaccin, insa nu sunt sigura… si daca va intrebati de ce spun asta? Pentru ca au inceput sa ii apara pete rosii pe corp dupa baie abia dupa 2 luni, in conditiile in care o spalam cu acelasi produs pe care l-am folosit de la inceput, dar pana pe la doua luni nu au fost probleme si apoi deodata ceva s-a schimbat. Alexia se inrosea efectiv pe tot corpul dupa ce foloseam acea sare de baie, din ingrediente naturale, de altfel.

Au mai urmat cateva zile in care s-a intmplat acelasi lucru si am decis sa o spalam doar cu apa simpla si atunci totul a fost bine. Ne-am gandit ca producatorul a schimbat ceva in compozitie sau a fost un lot cu probleme, nu intelegeam ce s-a schimbat peste noapte si unde este problema… pentru ca apoi, la 4 luni, cand a avut loc baita de a doua zi dupa botez, sa ii apara din nou acele pete rosii, dupa ce in apa pusesem cateva picaturi de lapte.

Atunci totul a capatat sens pentru noi si cand am citit din nou lista de ingrediente de pe produsul cu care o spalam si pe langa uleiurile din compozitie, figura si zerul, ne-am dat seama ca probabil are o sensibilitate pentru vreo componenta din lapte.

Foarte interesant a fost faptul ca eu am mancat mereu lactate si era exclusiv alaptata, dar asta nu o afecta, ci doar contactul direct cu pielea sau ingerarea directa de alimente (am observat mai tarziu cand am inceput diversificarea si i-am dat branza proaspata de vaci).

Din acel moment au inceput vizite la pediatru tot mai des, intrebari fara raspuns, griji multe si frustrari. Am inteles atunci ca analizele nu prea ajutau la acel moment, asa ca am decis impreuna cu pediatrul sa mai asteptam si sa incercam sa evitam lactatele o perioada.

Dupa ce a inceput sa guste si ea cate ceva, era mult mai rau ca inainte, ii apareau mereu chestii pe corp si in cateva cazuri au aratau deranjant si ingrijorator. Problema era ca la inceput nu se intampla doar la produsele ce contineau urme de lapte, ci si la altele… si efectiv mi-era frica sa-i mai dau ceva sa manance.

O vreme am evitat tot ce continea lapte, dar posibilitatile de a-i oferi mancare erau destul de limitate, mai ales ca la inceput si oul era o problema si totul mi se parea atat de greu. Cu timpul insa, a inceput sa accepte mai multe alimente si sa mai scape din sensibilitati.

Undeva dupa varsta de un an am ajuns si la medicul alergolog, care ne-a spus ca nu are sens sa ne recomande analize de 1500 lei si ca din ce ii povestesc banuieste ce are si va incerca sa gaseasca o solutie. Chiar in ziua aceea i-a facut cateva teste pe piele Alexiei si intr-adevar s-a dovedit ca era sensibila la doua componente din lapte: alfalactoalbumina si betalactoglobulina. Totul s-a desfasurat rapid, in maxim 20 minute cu tot cu asteptarea rezultatelor.

Din acel moment am urmat o schema sa spun asa, de reintroducere treptata a laptelui in diferite forme si in cantitati mici. Practic, aceste doua componente erau ok daca erau tratate termic, asta insemnand ca daca ii dadeam lapte in preparate, ar fi trebuit sa fie ok, lucru pe care l-am observat si eu cu putin timp inainte sa ajungem la alergologie, cand i-am mai oferit vafe sau pancakes si s-a comportat ok.

Usor a inceput sa fie tot mai bine si totul a culminat cu vacanta noastra la mare de la inceputul lui august, cand efectiv a vrut sa manance iaurt la micul dejun, cascaval sau telemea, pizza si efectiv nu i-am putut spune nu… iar surpriza a fost una de proportii si tare placuta cand am observat ca a mancat si totul a fost bine.

Nu va inchipuiti ca a mancat cantitati mari, ea mereu a fost certata cu solidele, inca este alaptata… dar vorba sotului meu, inainte si cand se uita la o cana cu lapte se umplea de pete rosii, iar acum cand a inghitit efectiv ceva, totul a fost bine. Nu ne-a venit sa credem!

Dupa ce ne-am intors din vacanta a mancat pana si bulgur cu lapte in stare simpla si nu a avut absolut nimic… acesta a fost pentru mine ca un test final si sunt mega fericita ca in sfarsit totul o ia in directia normala si vom scapa de probleme.

Daca nu ati avut copii cu astfel de probleme, cum a fost si la noi primul copil, nu va puteti inchipui cat de frustrant este sa nu ai foarte multe variante de oferit la masa, sa trebuiasca sa eviti tot felul de alimente si cat de greu este sa o scoti la capat cu o piele atat de sensibila si uscata cum era pielea ei dupa astfel de episoade.

Mare noroc am avut cu gama Lipikar de la Roche-Posay toata perioada aceasta! Ne este alaturi de la inceput si efectiv ne-a scapat de momentele dificile prin care trecea pielea sensibila a Alexiei cand ii apareau aceste pete pe corp. Piele uscata, sensibila si iritata, mancarimi… pe toate le avea Alexia si toate au trecut mai usor pentru ca aveam o rutina de ingrijire bine pusa la punct.

Pentru baie foloseam crema de dus Lipikar Syndet AP+, potrivita exact pentru acest tip de piele predispusa la atopie sau piele sensibila si foarte uscata, iar pe timpul zilei foloseam balsamul relipidant Lipikar Baume AP+, crema anti-iritatii si anti-prurit.

Foarte mult a ajutat crema asta hidratanta si foarte repede se calma pielea ei si scapa de senzatia de scarpinat continuu. De mica i-a placut sa faca orice fac eu… sa ma imite ba la pieptanat parul, desi nu avea decat cateva fire, ba sa se joace cu fardurile, mi-a distrus si cateva rujuri, e mare fan pantofi si mi-a purtat absolut toti pantofii cu toc prin casa… nu mai spun de crema, adora sa se dea pe corp si o foloseste singura de mult timp.

Daca vreodata nu gaseste tubul, vine si imi spune: “mama, buba, uf uf” si gesticuleaza cum se da cu crema. E tare comica faza, dar nu stiu cat farmec are povestita, asa ca voi reveni probabil pe stories cu un video.

Cam aceasta a fost experienta noastra legata de sensibilizarea partiala a Alexiei la componente din lapte si alte alimente. Ma bucur atat de mult ca a fost ceva temporar, pentru ca acum un an si ceva ma gandeam chiar ca ar trebui sa traiasca cu ele mereu si eram putin panicata, desi majoritatea medicilor mi-au spus ca cel mai probabil vor disparea in jurul varstei de 2-3 ani.

Chiar astazi a implinit un an si unsprezece luni si a mancat lactate, continui sa ii ofer, dar incerc sa nu exagerez inca cu cantitatile… cat despre rutina de ingrijire a pielii, ramane in continuare la ordinea zilei si daca ar fi sa recomand produsele acestea cuiva care este in situatia noastra, nu as sta nici o clipa pe ganduri!

Imi propun sa scriu mai des pe blog de acum, asa ca fiti pe aproape, revin cat de repede cu un nou articol! Zi frumoasa va doresc!

Ce va pune Mosul in ghetute?

Ce va pune Mosul in ghetute

A venit din nou perioada aceea a anului cand toata lumea se gandeste ce va pune Mosul in ghetute.

Personal, de-a lungul timpului asteptandu-l pe Mos Nicolae a capatat diferite conotatii: de la a fi copil, la adolescent, mai tarziu la tanara fara responsabilitati si ajungand mai apoi la momentul cand am devenit mama si totul a capatat o alta forma.

(more…)

La multi ani, Alexia!

La multi ani, Alexia!

Saptamana Alexiei s-a incheiat asa cum ne-am dorit: intr-un cadru natural, cu soare caldut, vreme placuta, oameni dragi si frumosi alaturi, bucate gustoase, la multi ani cantat Alexiei si mai ales voie buna!

(more…)

33 de lucruri despre mine

33 de lucruri despre mine

Sa va spun mai multe lucruri despre mine era o idee mai veche. Nu era in plan sa va spun chiar 33 de lucruri despre mine, dar am sa incerc. Spun incerc, pentru ca in ultima vreme am cam luat pauza de la scris, timpul nu imi mai ajunge. Cu doi copii, totul e mult mai greu, mai intens, mai pe repede inainte!

(more…)

6 luni intr-o clipa

6 luni intr-o clipa

Cum au trecut 6 luni intr-o clipa? Uite asa! M-am asezat in pat, in seara zilei de 27 septembrie, cu acelasi gand. Desi mai trecusem printr-o nastere naturala inainte, ceva emotii existau, nerabdarea insa era si mai mare, cu atat mai mult, cu cat Alexia noastra mica depasise 41 saptamani.

(more…)

Babywearing si accesorii din SoftShell

Babywearing si accesorii din SoftShell

E martie în calendar, în timp ce afară iarna nu dă semne de plecare prea curând; vrând nevrând însă, copiii trebuie scoși la aer și pentru asta există materialele SoftShell. Cuvântul babywearing face parte din familia noastră dinainte de a se naște Mihai, iar accesoriile babywearing le-am descoperit în prima iarnă imediat după nașterea lui. (more…)